Dark Mode Light Mode

Dragoş Dobrescu: de la ziduri de birouri la infrastructuri cu sens pentru generaţiile care vin

Dragoş Dobrescu Dragoş Dobrescu

Într-o perioadă în care economia românească se află în plin proces de maturizare, iar antreprenorii îşi regândesc rolul în societate, Dragoş Dobrescu marchează o evoluţie simbolică în cariera sa. De peste trei decenii, Dobrescu, fondatorul grupului de firme Monolit, este un nume discret, dar constant, în piaţa imobiliară de birouri din Bucureşti, dar astăzi îşi schimbă miza profesională: de la dezvoltarea de spaţii, la crearea de infrastructuri şi proiecte cu impact real pentru comunitate.

O carieră începută în real-estate

Istoria este una de transformare graduală: Dobrescu a acumulat experienţă în segmentul imobiliarelor de birouri, unde a reuşit să construiască un portofoliu apreciat, dar fără să facă din notorietate scopul său. Publicaţia Profit.ro notează că „a preferat întotdeauna faptele în locul expunerii publice”, iar această disciplină i-a permis să devină un actor respectat în domeniul său. Mai mult, în topuri de business apare menţionat ca unul dintre investitorii importanţi în imobiliarele locale.

În anii în care piaţa imobiliară locală trecea prin boom după boom şi apoi prin ajustări, Dragoş Dobrescu a gestionat consolidarea afacerilor sale, dar lucrul important este că nu a rămas fixat doar pe cifre şi a încercat să identifice ce înseamnă durabilitate în business.

Schimbarea de direcţie: de la spaţii la oameni

Ceea ce atrage atenţia astăzi este nu atât ceea ce a construit la început, ci ce intenţionează să facă acum. În interviul recent acordat Profit.ro, Dobrescu vorbeşte despre intrarea într-o etapă de maturitate profesională în care indicatorii financiari nu mai sunt miza principală, ci valoarea oferită oamenilor. „Direcţia mea nu mai este ghidată de proiecte imobiliare sau indicatori financiari, ci de dorinţa profundă de a crea valoare reală pentru oameni.”

Această schimbare de paradigmă înseamnă că Dragoş Dobrescu şi echipa sa se uită din ce în ce mai mult către infrastructuri care să servească generaţiilor viitoare. De la spaţii de locuit până la centre rezidenţiale, servicii integrate, comunităţi durabile. Un exemplu concret este proiectul Vitalitas, „cel mai mare centru pentru seniori din Europa”, menţionat ca parte din evoluţia sa.

Vitalitas: simbolul noii mize

Vitalitas apare ca expresia concretă a noii viziuni. În contextul în care populaţia României îmbătrâneşte, iar serviciile adecvate pentru seniori rămân insuficiente, Dobrescu vede o oportunitate de a crea infrastructuri care nu doar adăpostesc, ci transformă în bine viaţa persoanelor vârstnice. În interviu, acesta menţionează că proiectul nu este doar un spaţiu rezidenţial, ci un campus cu sens: servicii medicale integrate, comunitate, tehnologie şi confort.

Astfel, proiectul devine reprezentativ: trecerea de la clădiri de birouri la infrastructuri care urmăresc bunăstarea, demnitatea şi activitatea unei etape a vieţii – vârsta a treia. Este un semnal pentru piaţă şi pentru societate: contează ce lăsăm generaţiilor viitoare, nu doar ce construim acum.

Această evoluţie are semnificaţie într-o Românie cu provocări în domeniul infrastructurii sociale şi de îngrijire. Este bine cunoscut faptul că sistemul public de îngrijire a seniorilor este subdimensionat, că serviciile private sunt adesea fragmentate sau nu oferă standarde moderne. Prin intrarea unui investitor experimentat ca Dragoş Dobrescu în acest domeniu, se deschide o fereastră de schimbare.

Mai mult, investind nu doar în spaţiu fizic, ci în model de viaţă, Dobrescu transmite un mesaj clar: infrastructura nu înseamnă beton şi oţel, înseamnă context, comunitate, impact. Când se construieşte pentru oameni, nu doar pentru profit, se creează sens social.

Provocări şi oportunităţi

Desigur, trecerea de la imobiliare tradiţionale la infrastructuri sociale şi comunitare aduce provocări: modelul de afaceri este diferit, implică alt tip de management, alt tip de relaţie cu autorităţile, reguli diferite, alţi criterii de succes. Dobrescu ştie acest lucru şi interviul o reflectă: schimbarea mizei presupune asumare, disciplină şi adaptabilitate.

Pe de altă parte, oportunităţile sunt semnificative: demografia, migrarea forţei de muncă, schimbarea stilului de viaţă al seniorilor, necesitatea de soluţii noi, toate acestea creează un teren fertil pentru proiectele lui Dobrescu. Un antreprenor care a învăţat să construiască clădiri stabile are un avantaj major când vrea să construiască comunităţi stabile.

Cei care îl cunosc pe Dragoş Dobrescu vorbesc despre punctualitate, rigurozitate, principii solide, nişte trăsături care l-au ajutat să reziste trei decenii într-o piaţă imobiliară volatilă. Mai mult, faptul că nu caută lumina reflectoarelor ci preferă faptele îl plasează într-o categorie de antreprenori care au o credibilitate câştigată. Când schimbă direcţia, nu pare o schimbare de modă, ci una meditată, rezultatul unei reflecţii asupra utilităţii afacerii pentru societate.

Ce urmează – extinderea viziunii

Potrivit interviului, Dobrescu şi echipa sa privesc spre dezvoltarea de noi proiecte, extensii ale viziunii iniţiale. Dacă Vitalitas este un prim pionier, următoarele etape presupun replicarea modelului, adaptarea în alte segmente, poate alte categorii vulnerabile, alte tipuri de infrastructuri sociale. Asta înseamnă că afacerea nu se opreşte la profitabilitate, ci îşi asumă responsabilitatea pentru modul în care utilizarea spaţiului, serviciile şi comunitatea se împletesc pentru binele comun.

Dragoş Dobrescu este un exemplu al modului în care antreprenoriatul poate evolua: de la dezvoltarea de birouri şi spaţii comerciale, la infrastructuri cu impact social real. Schimbarea sa de miză, de la structură de beton la structură de comunitate, transmite un mesaj esenţial pentru România: afacerile nu trebuie să fie doar eficiente, ci utile şi durabile.

Prin proiecte precum Vitalitas, Dobrescu arată că investiţia cea mai valoroasă poate fi aceea în viaţa oamenilor, în seniors, în generaţiile care vin, în comunităţi. Şi, poate mai mult decât atât, ne arată că viziunea pe termen lung este capabilă să creeze infrastructuri nu doar pentru „acum”, ci pentru „după noi”.

Add a comment Add a comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Previous Post

Donald Trump, mesaj de Ziua Națională. Pentru ce a lăudat România în scrisoarea trimisă lui Nicușor Dan