Este cunoscuta sub numele de muzica la combinatia ordonata de ritm, melodie si armonie, care este placuta urechilor. Datorita caracterului sau imaterial, muzica este considerata o arta temporara sau temporala, la fel ca literatura.

In sens restrictiv, muzica este arta coordonarii si transmiterii efectelor sonore, armonioase si valide din punct de vedere estetic, care sunt generate prin voce sau instrumente muzicale.

Muzica este o manifestare artistica si culturala a popoarelor, astfel incat dobandeste diferite forme, valori estetice si functii in functie de contextul sau. In acelasi timp, este unul dintre mijloacele prin care un individ isi exprima sentimentele.

Persoana care pune muzica in practica sau o interpreteaza cu ajutorul unui instrument se numeste muzician.

Ca atare, cuvantul muzica poate fi folosit intr-un sens metaforic. De exemplu, poate fi utilizat in fraze colocviale, cum ar fi:

  • „Du-te cu aceasta muzica in alta parte”, ceea ce inseamna ca persoana respinge vehement pe cineva care i-a deranjat.
  • „Ceea ce spui este muzica la urechile mele”, ceea ce inseamna ca persoana aude stiri care sunt „placute sa fie auzite”.

Poti canta si tu, pentru a te relaxa. Poti incepe cu o vioara 4/4 Muzicale.ro!

Tipuri de muzica

Muzica poate fi clasificata in mai multe moduri, fie in functie de forma, instrumentatie, functie, origine sau stil si context.

Un criteriu de clasificare destul de larg este cel care face distinctia intre muzica vocala, destinata sa fie cantata, si muzica instrumentala, destinata sa fie interpretata strict de instrumente.

Cea mai raspandita clasificare care exista este cea care distinge muzica academica si muzica populara. In ambele exista expresii atat ale muzicii cantate, cat si ale muzicii instrumentale.

Cu toate acestea, clasificarea dintre muzica academica si muzica populara de astazi este destul de complexa, deoarece multe genuri de muzica populara au fost influentate de tendintele academice si invers. De fapt, astazi muzica populara a devenit parte a programelor educationale ale academiilor si a obtinut o mare recunoastere din partea elitelor.

In orice caz, in imaginarul social exista inca o distinctie intre cele doua. Sa aflam cateva elemente distinctive.

Muzica academica

Muzica academica corespunde cu cea care a fost creata dintr-un text muzical, adica dintr-o partitura care urmeaza un set de reguli de compozitie si stil clar delimitate in cadrul academiei.

A se vedea, de asemenea, semne muzicale si sensul lor.

In functie de formarea instrumentelor, muzica poate fi clasificata in:

  • Muzica corala (cantare monodica si polifonie);
  • Muzica de camera (incepand cu doua instrumente);
  • Muzica orchestrala;
  • Muzica electronica.

In functie de functia sa, acesta poate fi clasificat in urmatoarele genuri:

  • Muzica sacra:se refera la cei care indeplinesc o functie in cadrul unei anumite religii.
    • Muzica liturgica (strict pentru Liturghie);
    • Muzica religioasa (destinata activitatilor de devotiune sau promovare a credintei in afara contextului liturgic).
  • Muzica dramatica: acestea sunt genuri muzicale concepute pentru a fi reprezentate pe scena, combinand elemente precum actoria si dansul.
  • Muzica intamplatoare:este muzica care este compusa pentru a insoti diferitele atmosfere care apar intr-o lucrare. Acesta include muzica pentru teatru, jocuri video si productii audiovizuale (film si televiziune).

Informatii interesante despre muzica

Practica performantei se bazeaza pe multe dintre instrumentele muzicologiei istorice pentru a raspunde la intrebarea specifica despre modul in care muzica a fost interpretata in diferite locuri in diferite momente din trecut. Savantii investigheaza intrebari precum ce instrumente sau voci au fost folosite pentru a interpreta o anumita opera, ce tempo-uri (sau schimbari de tempo) au fost folosite si cum (sau daca) au fost folosite ornamentele.

Desi practica de interpretare a fost limitata anterior la muzica timpurie din epoca barocului, incepand cu anii 1990, cercetarile in practica interpretarii au examinat alte epoci istorice, cum ar fi modul in care au fost interpretate concertele de pian din epoca clasica, modul in care istoria timpurie a inregistrarilor a afectat utilizarea vibratiei in muzica clasica sau ce instrumente au fost folosite in muzica Klezmer.

Studiile biografice ale compozitorilor ne pot oferi o mai buna intelegere a cronologiei compozitiilor, influentele asupra stilului si lucrarilor si ofera un fundal important pentru interpretarea (de catre interpreti sau ascultatori) a operelor. Astfel, biografia poate face parte din studiul mai larg al semnificatiei culturale, programului de baza sau agendei unei lucrari; un studiu care a capatat o importanta tot mai mare in anii 1980 si inceputul anilor 1990.

Studiile sociologice se concentreaza pe functia muzicii in societate, precum si pe semnificatia acesteia pentru indivizi si societate in ansamblu. Cercetatorii care subliniaza importanta sociala a muzicii (inclusiv muzica clasica) sunt uneori numiti noi muzicologi. Ei pot examina intersectia dintre muzica si crearea muzicii cu probleme precum rasa, clasa, sexul, sexualitatea (de exemplu, LGBTQ ) si dizabilitatile, printre alte abordari.

Studiile semiotice sunt cel mai conventional domeniul analistilor muzicali, mai degraba decat istoricilor. Cu toate acestea, esentiala pentru practica semioticii muzicale – interpretarea sensului intr-o opera sau stil – este situatia acesteia intr-un context istoric. Munca de interpretare a unor savanti precum Kofi Agawu si Lawrence Kramer se incadreaza intre analitica si muzica istorica.